INFORMATII CU CARACTER ISTORIC REFERITOARE LA PRODUCEREA
EVENIMENTELOR DE TIP TSUNAMI IN MAREA NEAGRA
Datele prezentate în continuare provin, in cea mai mare parte, din literatura de
specialitate. Majoritatea informatiilor apartin autoritatilor turce, ucrainiene şi bulgare.
În ceeace priveşte datele provenite din surse româneşti acestea sunt extrem de putine.
• Sec. I - oraşul Dioskuriada, din zona Suhumi, a fost distrus de un tsunami de peste de 2,5 m. Magnitudinea cutremurului care l-a produs a fost de 6.5. Intensitatea tsunami, conform scării Papadopoulos, Ia fost de IV-VI;
• Sec. II - un cutremur cu magnitudinea 7 s-a produs în Crimeea, în baia Sevastopol, cu epicentrul în 44.7 N, 33.3 E. Marea s-a retras 500 m, iar înăltimea valului a depăşit 2 m. Intensitatea tsunami a fost de III-IV;
• 4 mile de uscat, spre interiorul zonei de coastă, au fost inundate la Varna, în
Bulgaria, în anul 543, după un cutremur de magnitudine 7.5 cu epicentrul în 43.2 N
şi 28.3 E. Înăltimea valului a depăşit 2 - 4 m. În urma evenimentului au murit
oameni. Intensitatea tsunami a fost de VIII-IX;
• Un puternic cutremur cu magnitudinea 7.5, cu epicentrul în 41 N, 29.5 E, s-a produs în anul 557 lângă Burgas, în Bulgaria. Valul, cu înăltimea de 2 m, a pătruns 4.5 km în uscat. Intensitatea tsunami III-V;
• În anul 1341 un puternic cutremur de magnitudine 6.5 şi cu epicentrul în 41.5 N, 29.5 E s-a produs în vestul coastei Crimeei. Înăltimea valului a depăşit 1 m la
Eupatoria. Intensitatea tsunami II-IV;
• Un puternic cutremur s-a produs pe coasta sudică a Crimeei în anul 1427 unde maimulte sate de lângă Yalta au fost inundate. Intensitatea tsunami II-IV;
• În 1598 un cutremur deosebit s-a produs în Anatolia când marea a înaintat o milape uscat înnecând multi oameni. Intensitatea tsunami II-IV;
• Pe 5 iunie 1615 un cutremur de magnitudine 6 s-a produs pe coasta sud-estica a Crimeei, cu epicentrul în 44.9 N, 35.5 E. Starea mării a fost violentă lângă
Feodosia. Intensitatea tsunami II-IV;
• Un cutremur de magnitudine 7 s-a produs în Marea de Azov în anul 1650, cu
epicentrul în 44.7 N, 33.3 E. Strate de sedimente depuse de tsunami s-au gasit în
zona de plajă.
• Pe 26 octombrie 1802, au fost observate valuri mari aproape de plaja de la
Eupatoria (Crimeea) în timp ce marea era calma. Probabil ca ele au fost induse de
un cutremur de magnitudine 7.5 şi cu epicentrul în 45.7 N, 26.6 E;
• Pe 17 noiembrie 1821 a avut loc un cutremur în sudul Rusiei. Durata lui a fost de 40 de secunde la Odesa. Nivelul mării a depăşit cotele obişnuite.
• La 23 ianuarie 1838 manifestarea violentă a mării a distrus o navă în portul Odessa. Sursa probabilă a constituit-o un cutremur de magnitudine 6.9 cu epicentrul în 45.7N, 26.6 E. Intensitatea tsunami a fost de VII-VIII;
• La 11 octombrie 1869 un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs în vecinatatea oraşului Sudak din sud-estul Crimeei; epicentrul aproximativ în 44.7 N, 35 E. Magnitudinea cutremurului a fost de 7-8 la Yalta, Sevastopol şi Sudak. S-a observat
o rapidă retragere a mării ,valurile avand circa 2 m la Sudak şi de 1 m înăltime la Eupatoria. Intensitatea tsunami a fost considerată de II-IV;
• Pe 25 iulie 1875 a fost observată aproape de vestul coastei Crimeei, o violentă
agitatie a suprafetei mării. Cutremurul care a generat-o a fost slab, estimat la o
magnitudine de 5.5, cu epicentrul în 44.5 N, 33.3 E şi cu intensitatea de II-III
• La 4 octombrie 1905 un cutremur submarin cu magnitudinea de 7 s-a produs în
vecinătatea oraşului Anapa din Rusia. Valurile au fost atât de mari încât au balansat
puternic navele din vecinătate. Au urmat apoi 5 şocuri. Cutremurul produs la 4
octombrie 1905 la ora 22.29 GMT, cu magnitudinea de 5.1, a fost localizat la
adâncimea de 15 km, cu epicentru în 37.5 N, 44.7 E şi cu intensitatea de III-IV.
• La 26 iunie 1927 la ora 11.20 GMT s-a produs un puternic cutremur cu
magnitudinea de 6.0, localizat la adâncimea de 27 km pe panta continentală situată
la sud de Yalta, cu epicentrul în 34.4 E, 44.4 N. Martorii au remarcat alunecarea
rocilor în mare şi “schimbări ale nivelului mării în părtile de vest şi est ale strâmtorii
Kerci şi agitarea mării”. Valurile de tsunami au fost măsurate în mai multe puncte:
16 cm la Yalta, 14 cm la Eupatoria şi 8 cm la Feodosia, Novorosinsk şi Tuapse.
Intensitatea lor a fost evaluată la II-IV;
• Un cutremur produs la la ora 22.15 GMT pe 12 septembrie 1927 în Crimeea, a fost înregistrat de seismografe. A fost considerat ca unul dintr-o serie de cutremure care au început pe 26 iunie 1927. Epicentrul a fost în 44.3 N, 34.3 E (pe panta
continentală la 20 km sud-est de Yalta), cu o magnitudine de 6.8, localizat la
adâncimea de 17 km. În larg, în zona epicentrală, pescarii au observat că marea
este foarte agitată. Cutremurul a fost însotit de valuri tsunami cu înăltimi înregistrate
de 53 cm la Eupatoria, 19 cm la Novorosiisk şi 2 cm la Batumi;
• 16 septembrie 1927 la ora 08.21 GMT. O replică slabă, estimată la magnitudinea de 4.9, localizată la adâncimea de 27 km şi cu epicentrul la 34.0 E, 44.3 N, a dus la adâncirea apei în baia Balaklava (la sud de Sevastopol în Crimeea). Intensitatea acestui tsunami a fost considerată de III-IV;
• Valuri de tip tsunami au fost observate şi înregistrate în Marea Neagră după
cutremurul Marele Erzincan produs la 26 decembrie 1939 la ora 23.57 GMT . Epicentrul cutremurului a fost pe uscat la aproximativ 60 km depărtare de coasta sudică a Mării Negre. Magnitudinea la suprafată a fost de 8 (valoare maxima pentru tsunami generate de cutremure în Marea Neagră) şi intensitate 11-12. Cutremurul a fost de mică adâncime (26 km). Marea s-a retras 50 m şi apoi a înaintat 20 m lângă oraşul Fatsa. De asemenea,marea s-a retras 50-60 m la Giresun. La Ordu oamenii din port au observat că,initial marea era calmă pentru ca apoi să se retragă circa 15 m şi să revină în vechea pozitie după circa 5-10 minute. Valurile tsunami au traversat Marea Neagră
fiind înregistrati în porturile sovietice cu înăltime de 50 cm la Sevastopol şi
Novorosiisk şi 40 cm la Tuapse. Intensitatea acestui tsunami a fost considerată de
III-V;
• Pe 12 iulie 1966 la ora 18.53 GMT un cutremur submarin s-a produs nu departe de Anapa, fiind însotit de tsunami. Epicentrul a fost localizat aproximativ la 10 km de Ńărm (37.2 E, 44.7 N), la adâncimea de 55 km, având o magnitudine şi intensitate de 5.8 şi respectiv 6. Înăltimea tsunamilor a fost de 42 cm la Gelendzhik (50 km sud) şi de 10 cm la Feodosia (60 km travers în peninsula Crimeea) fiind considerat ca unul dintre cele mai mari din Marea Neagră.Intensitatea a fost de III-IV;
• Cutremurul din 3 septembrie 1968, ora 10.20, cu magnitudinea de 6.6, a generat un val îngrijorător pe coasta sudică a Mării Negre, aproape de oraşul Amasra din Turcia. În timpul cutremurului apa din portul oraşului Amasra a scăzut mai întâi cu
1.5 m. Nivelul apei a crescut la 3 m atingând casele de lângă coastă şi aruncând
bărci în grădina unei cafenele. Au fost aproximativ 25 cm de subsidentă a uscatului
în portul militar de lângă portul Amasra. În Bai Cakraz de langă Amasra marea s-a
retras 12-15 m fată de linia normală a tărmului la începutul cutremurului, şi
niciodată nu a mai revenit integral la nivelul normal. Marea a inundat 100 m din
uscat la Amasra şi după 14 minute al doilea val a inundat tărmul circa 50-60 m.
Acest val a aruncat pe mal multe obiecte şi bărci. Intensitatea acestui tsunami a fost
de III-V.
• Oscilatii de 80 cm şi perioade de 5 minute ale mării au fost observate aproape de Soci în Rusia la 4 decembrie 1970, ora 01.59 GMT. Cutremurul care a dus la aparitia fenomenelor anormale a avut o magnitudine de 4.8, adâncimea de 7 km, cu epicentrul localizat la 39.34 E, 43.48 N.
Documentele istorice sugerează existenta unui hazard semnificativ de producere a
valurilor de tip tsunami în Marea Neagră. Din cele 22 de evenimente majore cunoscute, 9 au avut loc în sec. XX . Conform unor autori străini perioada de revenire a tsunami-urilor în Marea Neagră pare a fi de 11 ani, luând în consideratie doar datele din secolul XX, sau de 20 ani, dacă se iau în calcul evenimentele din ultimii 120 ani.
Evenimente cu caracter deosebit mentionate din Anuarul meteorologic pentru intervalul
1886 – 1930, datele provenind de la statiile meteorologice româneşti la Marea Neagră:
• 1886 - În data de 22 februarie, ora 03.02 p.m., au avut loc 3 zguduituri de cutremur, ondulatorii, cu directia de la N la S; a 2-a zguduitură a fost mai puternică
• 1887 - 19 august – Constanta: ora 06.57 a.m. cutremur; au avut loc doua zguduituri la interval de 3 minute
• 1892 - 14 octombrie – Sulina, Ostrov, Constanta: ora 06.38 a.m. cutremur foarte violent14 (25) sec.
- 15 noiembrie – Constanta: orele 05.40, 10.50 cutremur
• 1893 - 1 mai – Ostrov: ora 07.06, au avut loc 2 zguduituri, dintre care una mai puternică, în formă de valuri de la W la E, timp de 2 sec.
- 17 august – Sulina: ora 04.35 a avut loc o primă zguduitură de 2 sec., după 3 sec.o altă ondulatie de 2 sec. Bastimentele plutitoare nu au resimtit puternic.
- 17 august – Constanta: ora 04.40 au avut loc două zguduituri; balansare de la NW la SE. Cutremur mai slab decât cel din 1892, precedat de zgomot.
- 17 august – Ostrov: ora 04.30 au avut loc trei zguduituri, cea din urma mai tare, o balansare de la E la W. Cutremurul a fost precedat de zgomot; nu se compară cu cel din octombrie 1892.
• 1894 - 4 martie – Sulina: ora 08.32 au avut loc 2 zguduituri la interval de 3 sec., ondulatie de la SW la NE.
- 31 august – Constanta: ora 02.18 au avut loc trei zguduituri din care a doua a fost mai puternică şi s-a succedat după 25 sec. A treia zguduitură a avut loc după alte10 sec. Toate cele trei zguduituri au fost laterale, de la SE la NW, cu o durată totală
de 75 sec, cu o intensitate mai mică decât cel din octombrie 1892.
• 1900 - 14 ianuarie – la Constanta a avut loc la ora 11.51 un cutremur slab de gradul 3, trei zguduituri SE cu o durată de 10 sec.
• 1901 in noaptea de 6 spre 7 iulie, s-au simtit 2 cutremure de pământ. Primul a avut loc la ora 11.15 şi s-a compus din două zguduituri de jos în sus, cu o durată de 4-5 sec. şi tăria III. Al doilea cutremur a avut loc la ora 01.51 dimineata şi a avut o intensitate mai slabă.
• 1912 - 24 mai – în districtul Constanta s-a resimtit un cutremur de intensitatea II (scaraRossi-Forel), ora 22.00
- 7 iunie – în districtul Constanta s-a resimtit un cutremur care conform informatiilor primite s-au simtit în diverse localităti cu următoarele intensităti: Gargalâcu Mare, ora 03.54, intensitate IV; Ostrov, ora 04.05, intensitate IV; Oltina, ora 04.09,
intensitate III
- 5 august – în districtul Constanta la Gargalâcu Mare, ora 03.30, a avut loc o zguduitură laterală puternică, urmată de alta mai slabă de la N la S, intensitate IV
• 1913 - 24 februarie, ora 17,32 min.,15 sec., s-au simtit pe malul Mării Negre la Constanta şi Mangalia 2-3 zguduituri. La Constanta directia cutremurului a fost de la WNW către ESE şi pe o durată de cca. 10 sec., precedat de zgomot; grad de tărie IV.
- 14 iunie – la Constanta Port, ora 11.24 s-au simtit cca. 6 zguduituri laterale, din care a treia şi a patra mai puternice. Directia cutremurului a fost de la S la N şi cu o durată de 5-8 sec.; tăria V.
- 14 iunie – la Mangalia, ora 11.35 s-au simtit trei zguduituri laterale, ca o mişcare de valuri; cea din urmă zguduitură a fost cea mai puternică cu o directie de la E la W, o durată de cca. 10 sec. şi tăria IV.
- 23 septembrie – pe Marea Neagră, in apropiere de comuna Tuzla, s-a format o trombă marină. S-a observat ca evenimentul s-ar fi produs la ora 08.30 dimineata, la cca. 2-3 km de tărm şi coloana de apă ar fi măsurat aproximativ 300 m.
